Întrebări frecvente

Ai avea o intrebare? Găsiți mai jos răspunsurile pentru cele mai frecvente întrebări legate de taxarea alimentelor și băuturilor.

Este taxarea eficientă în reducerea consumului?


Studiile au arătat că taxarea poate avea ca efect reducerea consumului la anumite categorii de produse. Totuși, se observă, de asemenea, că persoanele care consumă cel mai mult probabil vor fi cel mai puțin afectate de creșterea prețurilor. Prin urmare, persoanele care ar trebui încurajate să consume anumite categorii de alimente și băuturi în cantități moderate sunt chiar cele care vor continua să le consume, chiar dacă produsele respective vor fi supuse taxării.

În plus, în ceea ce privește categoria băuturilor răcoritoare, chiar dacă oamenii nu mai cumpără produse din cauza impozitului, este probabil să opteze pentru alte băuturi și, prin urmare, reducerea efectivă a acestora este minimă.




Ce face industria băuturilor răcoritoare în abordarea problemei obezității?


Cu toate că, potrivit statisticilor, băuturile răcoritoare contribuie cu mai puțin de 3% din calorii la dieta zilnică în Europa, industria a venit în întâmpinarea preocupărilor consumatorului modern pentru un stil de viață echilibrat, dar și a apelurilor autorităților pentru o abordare coordonată de reducere a zaharurilor adăugate. Astfel, industria băuturilor răcoritoare a implementat o serie de inițiative în acest sens, inițiative ce vor fi continuate și în viitor. Ca urmare a implementării acestora, în România, între 2000 și 2015, numărul de kcal/100 ml de băuturi răcoritoare a scăzut cu 5,4 kcal/100 ml, de la 40.8 kcal/100 ml în 2000 la 35.4 kcal/100 ml în 2015, ceea ce reprezintă o reducere de 13%.

Mai mult decât atât, industria băuturilor răcoritoare din România își propune să reducă zahărul adăugat din produsele comercializate pe piața românească cu încă 10% până în 2020, luând ca bază de plecare situația la nivelul anului 2015.

Principalele direcții de acțiune pentru atingerea obiectivului de mai sus privind reducerea caloriilor sunt:

  • intensificarea eforturilor de reformulare a produselor existente, inclusiv prin utilizarea îndulcitorilor hipocalorici;
  • preocuparea continuă pentru inovare cu scopul de a introduce noi produse fără calorii sau cu conținut redus de calorii, inclusiv prin utilizarea îndulcitorilor hipocalorici;
  • creșterea disponibilității produselor noastre în ambalaje mai mici pentru a permite un control adecvat al aportului de zahăr și calorii, precum și un consum moderat;
  • includerea, pe etichetele ambalajelor, a informațiilor nutriționale de bază - inclusiv conținutul caloric și substanțele nutritive per 100 ml, respectiv într-o porție de produs alimentar;
  • investiții suplimentare pentru promovarea băuturilor cu conținut redus de calorii sau fără calorii pentru a încuraja în mod activ alegerea acestora de către consumatori.




De ce este vizat zahărul?


Toate alimentele conțin calorii (zaharuri, grăsimi, proteine, carbohidrați). Zahărul, la fel ca toate produsele, trebuie consumat cu moderație. Vizarea exclusiv a zahărului prin taxare suplimentară nu reprezintă o modalitate viabilă de a-i determina pe oameni să adopte obiceiuri alimentare mai sănătoase.




De ce considerați că supra-taxarea nu este eficientă?


Introducerea unei supra-taxe pentru anumite categorii de alimente nu are ca efect îmbunătățirea stării de sănătate a populației, fapt dovedit în statele care au practicat-o (exemple Danemarca, Mexic, Estonia). Aceste măsuri nu pot rezolva un complex de probleme, nu vor avea efectul scontat și vor genera consecințe neintenționate mai dăunătoare decât cele pe care încearcă să le amelioreze.




Care considerați că sunt cele mai eficiente metode de abordare a problemei obezității?


Informarea și educarea consumatorilor, nu taxarea, sunt metode de a-i învăța pe oameni cum să aibă diete echilibrate și să ducă o viață sănătoasă. Studiile de specialitate confirmă faptul că descurajarea consumului în exces al alimentelor trebuie facută prin educație și nu prin taxare suplimentară.

Studiul derulat de prestigiosul institut McKinsey & Company a analizat peste 500 de instrumente de intervenție existente în lume și a concluzionat că taxarea produselor alimentare cu conținut ridicat de zahăr sau grăsimi printre cele mai puțin eficiente intrumente de intervenție.

Studiul Comisiei Europeane privind impactul suprataxării alimentelor asupra competitivității sectorului agroalimentar, sector din care fac parte și băuturile răcoritoare, menționează că, deși taxarea duce la scăderea achizițiilor de produse taxate, este puțin probabil ca aceasta să aibă un efect pozitiv asupra sănătății. În schimb, impactul negativ al suprataxării alimentelor asupra consumatorilor, a competitivității și profitabilității sectorului agroalimentar, dar și asupra forței de muncă și a comerțului sunt clar identificate.

Mai mult decât atât, Organizația Mondială a Sănătății consideră impozitarea băuturilor îndulcite cu zahăr ca una dintre cele mai puțin prioritare recomandări pentru reducerea consumului de zahăr.

Cauzele obezității sunt complexe, iar pentru rezolvarea acestei situații este nevoie de o abordare completă, bazată pe instrumente de intervenție a căror eficiență este dovedită.




Ce soluții alternative taxării considerați că ar putea fi implementate?


Cele mai eficiente intervenții în reducerea obezității identificate de studiul derulat de prestigiosul institut McKinsey & Company (care a analizat peste 500 de instrumente de intervenție existente în lume) sunt:

  1. controlul porțiilor;
  2. reformularea rețetelor de fabricație;
  3. schimbări în mediul școlar legate de educație și obiceiuri alimentare;
  4. educația părinților în același sens;
  5. marketingul responsabil.

Pentru un impact pozitiv asupra sănătății publice, trebuie implicate toate părțile interesate relevante, fiecare jucând rolul său și preluând responsabilitățile sale într-un plan de actiune coerent, care să adreseze în mod eficient cauzele care influențează negativ starea de sănătate a populației.

Informarea și educarea consumatorilor, nu taxarea, sunt metode de a-i învăța pe oameni cum să aibă diete echilibrate și să ducă o viață sănătoasă.




Cum a abordat industria băuturilor răcoritoare această problemă?


Industria a răspuns nevoilor consumatorului modern prin mărirea ofertei de produse cu rețete reformulate, inovare, precum și prin oferirea unei varietăți de alimente în porții potrivite. În plus, oferim consumatorilor informații clare despre calorii și substanțe nutritive cheie, inclusiv zaharuri, care să le permită să facă o alegere în cunoștință de cauză

Am făcut, în cadrul Platformei de Acțiune a Uniunii Europene privind Alimentația, Activitatea Fizică și Sănătatea, ample demersuri pentru practicarea unui marketing responsabil, atât din punct de vedere al conținutului, cât și al produselor promovate.

Mai mult decât atât, avem parteneriate de informare și promovare a unui stil de viață sănătos care și-au dovedit eficiența prin rezultatele obținute de la demararea implementării lor și până astăzi.




Este taxarea alimentelor o practică întâlnită la nivel european/mondial?


Experiențele țărilor care au aplicat asemenea taxe pentru anumite categorii de produse ne arată că acestea au avut un impact minim sau chiar inexistent asupra stării de sănătate a populației, însă cu prețul unui impact negativ asupra economiei. De exemplu:

În Mexic impactul asupra sănătății a fost insesizabil: o scădere cu mai puţin de 1% a consumului de băuturi răcoritoare și alte alimente cu aport mare de calorii, și niciun impact detectabil asupra indicelui de masă corporală. Reducerea numărului de calorii în dieta zilnică a unui cetățean mexican obișnuit a fost de doar 2-6 kcal. Pe de altă parte, peste 30.000 magazine tradiţionale au fost închise ca rezultat al taxei doar în primul an – acest lucru cauzând pierderea a 50.000 locuri de muncă.

Danemarca a renunțat în 2014 la taxarea băuturilor răcoritoare după 80 de ani de implementare deoarece autoritățile, împreună cu toți ceilalți factori implicați, au ajuns la concluzia că reducerea obezității și nutriția echilibrată și variată nu se bazează pe taxare, ci pe educație. În plus, industria băuturilor răcoritoare, precum și cele conexe erau afectate și nu puteau contribui la dezvoltarea economiei țării, în mod sustenabil.

Președintele Estoniei a refuzat în 2017 promulgarea unei taxe similare propusă de guvernul estonian deoarece a fost considerată o taxă discriminatorie și neconstituțională. Taxa nu a fost introdusă.




Există vreo corelație între consumul de băuturi răcoritoare și obezitate?


Obezitatea este o problemă sistemică, cu determinări complexe: exces alimentar, predispoziții ereditare, sedentarism, stres sau traume psihice, dezechilibre endocrine. Cercetările arată că scăderea în greutate necesită o reducere a aportului total de calorii. Statisticile europene arată că băuturile răcoritoare contribuie cu mai puțin de 3% din calorii la aportul zilnic mediu în Europa și aproape 30% din băuturile răcoritoare vândute în Europa nu conțin calorii sau au un conținut scăzut de calorii.

În Olanda consumul de băuturi răcoritoare este relativ ridicat, iar rata obezității este relativ mică. Prin contrast, Grecia are un consum relativ scăzut de băuturi răcoritoare și printre cele mai mari rate ale obezității.





Taxarea băuturilor răcoritoare și alimentelor nu este o soluție!

© Asociatia Nationala pentru Bauturi Racoritoare (ANBR)